joi, 25 noiembrie 2010


DE LA VECINUL MEU DIN IAD


Mi-ai fost vecin si cumsecade
Nu ne-am certat,nu ne-am urit
Mi-ai fost prieten,chiar ca frate
De ce na-i spus ca sunt pierdut?.

Aveam incredere in tine
Si nu stiu alti vecini la fel
Stiai de Dumnezeu prea bine
De ce na-i spus nimic de El?

Vecine bun,vecine drag
O vorba doar de mi-ai fi spus
Ce fericit as fi in slava
Si cum ti-as multumi de sus.

Dar vai!Ai stat pe-aceeasi strada
Si ma stiai ca-s pacatos
Stiai ca n-aveam mintuirea
Si din pedeapsa nu m-ai scos!

Cind te chemam la bautura
Spuneai ca esti prea ocupat
De ce n-ai spus atunci in fata
Ca ce faceam era pacat?

Daca veneam tirziu acasa
Dadeai din cap,cind ma vedeai
Puteam sa tip,sa cint,sa urlu,
Tu tot nimica nu ziceai.

Si ma gindeam,vecin ca tine
In toata lumea nu gasesc
E bun,simpatic,nu se cearta,
Cu asa vecin,tot sa traiesc!

Ai vrut sa fii doar cumsecade
Doar respectat si bun vecin
Dar tu mergeai pe calea dreapta
Iar eu pe drumul cu venin.

Nimic acum nu mai pot face
Primesc pedeapsa mea in iad
Dar nu uita ca sunt aicea
Ca m-ai lasat mereu sa cad.

Spune de-acum la toti sa stie
Ca esti salvat si mintuit
Sa nu faci cum mi-ai facut mie
S-ascunzi ca esti un pocait.

Un comentariu: